![]() |
Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi. |
Cocaina - Marijuana - Heroina - Ecstasy - Amfetamine - Droguri noi
Drogul e o substanta sau un amestec de substante naturale sau sintetice, avand actiune psihotropa (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificand unele procese (apar halucinatii auditive sau vizuale) si eliminandu-la pe altele (durerea fizica, moralitatea).
De-a lungul timpului, prin intermadiul drogurilor, omul a incercat sa trateze raul, sa fuga de preocupatii, de tristete, sa se rupa de cotidian, sa aiba o perceptie mistica si sa aiba experienta sacrului, experienta creata de el insusi cu ajutorul drogului. Din cele mai vechi timpuri oamenii au celectat pplante, produse minerale care sa aiba fir o actiune placuta, euforizanta, fie sa inlature durerea, fie sa-l sustraga pe individ de la realitate, fie erau utilizate in cadrul unor ceremonii sau ritualuri, fie, in sfarsit, utilizate in scopuri terapeutice. Cert este ca toate drogurile au la inceput un efect pozitiv "benefic" pentru individ, placut, de stimulare a placerii, curiozitatii, voluptatii, de indepartare a durerii, insomniei, fricii, foamei, obsoselii, epuizarii.
Majoritatea drogurilor sunt de origine vegetala si sunt cunoscute din antichitate: opin (extras din mac - Papaver somniferum), hasis, marijuana (din Canabis indica), mescalina, psilocibina etc. Pornind de la extrase din aceste plante, prin semisinteza sau direct prin sinteza s-a ajuns la produsi noi, mult mai activi, cate la incput au avut un efect benefic in anestezie si dezvoltarea rapida a chirurgiei. Unele droguri deosebit de active au fost de la bun inceput sintetizate in laborator (cum ar fi LSD-ul).
Extragerea cocainei in stare pura a inceput la mijlocul secolului al XIX-lea din frunzele plantei coca. La inceputul secolului al XX-lea era folosita in majoritatea produselor farmaceutice. Astazi, detinerea acestui drog este ilegala, cu o singura exceptie: medicii o pot folosi ca anestezic in timpul unor interventii chirurgicale la ochi sau gat.
Cocaina este o substanta stupefianta care creeaza o dependenta puternica, actionand direct asupra creierului. Aceasta se vinde sub forma unei pudre albe, pe care dealerii o amesteca de cele mai multe ori cu diferite substante inerte (ex. zahar pudra) sau chiar active (amfetamine). Din aceasta cauza, intr-o doza de cacaina doar 50% este cocaina pura, iar efectele si toxicitatea dozei sunt foarte diferite de ale ale cocainei pure.
Trasa pe nas (prizata) cocaina este absorbita intr-un termen foarte scurt prin mucoasa nazala, provocand cele mai intense si indelungate efete (15 - 30 min).
Euforia (high in engl.) care apare in doar cateva secunde de la prizarea cocainei (rush) dispare in aproximativ 30 de minute, lasand consumatorul intro-o stare de depresie, de anxietate, numita starea down in engleza. Aceasta stare motiveaza consumatorul sa prizeze din nou, si deaceea cocaina poate duce foarte usor la dependenta. Mentalitatea "Incerc doar o data, sa vad cum este" este gresita mai ales in cazul cocainei, deoarece creierul o sa ceara mai multa cocaina inca de la prima inhalare.
Efectele cocainei variaza in functie de starea de spirit si de asteptarile consumatorului. Luata in doze mici, cocaina stimuleaza senzatiile de perceptie, de sentimentul de putere fizica si de impunatatire a calitatilor mentale. O persoana poate simti doar o simpla stare de agitatie, in timp ce alta poate dobindi un sentiment de putere absoluta.
Cu fiecare noua doza, consumatorul incearca sa retraiasca senzatiile pe care i le-a oferit doza anterioara, dar nu reuseste, si deaceea consumul pe termen lung naste dependenta. Consumatorul va fi nevoit sa prizeze doze din ce in ce mai mari pentru a simtii aceleasi efecte, iar in astfel de momente pot surveni decese accidentale, functia anestezica a cocainei putand provoca consumatorului un stop respirator si de aici un stop cardiac.
Marijuana este un amestec verde - cenuSiu preparat din frunzele, tulpina si semintele uscate si maruntite ale plantei numite Cannabis sativa (canepa). Hasis este obtinut din aceeasi planta si exista sub forma de rasina (care variaza la culoare de la galben la maro-inchis si negru) sau de ulei vascos.
Cel mai adesea, marijuana este fumata din tigari rasucite manual, dar poate fi fumata si din tigari obijnuite, inlocuind tutunul din ele cu marijuana, din pipe normale sau pipe cu apa (eng. water pipes). Deasemenea, poate fi administrata sub forma de infuzie (ceai), sau amestecata in mancaruri si prajituri. In unele tari, aceasta este folosita ca remediu impotriva cancerului si a SIDA, deoarece creste apetitul, ajutandu-i pe bolnavi sa isi pastreze o greutate corporala normala.
Pe termen scurt, marijuana induce relaxare; reducerea stresului; intensificarea senzatiilor de gust, miros, vaz si auz; cresterea creativitatii; diminuarea durerilor (ex.: migrene, crampe); reducerea senzatiei de greata; cresterea poftei de mancare; euforie; lipsa de inhibitii si locvacitate; senzatia ca timpul s-a "dilatat" (ca trece greu).
Efectele difera in funcrie de modul de administrare, varsta utilizatorului s.a.m.d.
Consumul indelungat de marijuana are adesea efecte psihologice si fiziologice adverse, uneori extrem de neplacute. Dintre efectele fiziologice cel mai des intalnite trebuie mentionate: salivatie abundenta, insomnie, conjunctivita, nas infundat, bronsita, imunitate scazuta a organismului in fata infectiilor. Cele mai des intalnite efecte psihologice pe termen lung sunt: modificari frecvente de dispozitie, lipsa de motivatie si de interes pentru orice fel de activitate, toleranta redusa la insuccese, performante reduse la scoala sau la locul de munca, miscari lente, reducerea capacitatii de memorare si de concentrare a atentiei. In cazul intoxicatiei cu cannabis, utilizatorii pot suferi de: mania persecutiei si paranoia; incoerenta in vorbire; confuzie; anxietate; depresie; reactii de panica; halucinatii vizuale; delir; afectiuni ale aparatului reproducator (ex.: la barbati scade capacitatea de a avea erectie sau orgasm).
Heroina este un derivat al opiului, obtinut la sfrasitul secolului 19 prin sintetizarea morfinei. Produsa de compania Bayer Pharmaceuticals, heroia a fost exportata in 1898 in 23 de tari din lume si folosita in tratamentul afectiunilor respiratorii.
Heroina se prizeaza, se inhaleaza, ori se injecteaza intramuscular, subcutanat sau intravenos, ultima varianta fiind constatata cel mai frecvent.
Un dependent de heroina consuma zilnic 0.5 - 3 grame de concentratie medie. Injectiile se inpart de regula in trei, rareori in mai multe doze pe zi.
Pe termen scurt, heroina produce ameteala, respiratie incetinita, gandire confuza, greata/varsaturi, lipsa reactiei la durere, risc de avort apontan.
Heroina are acelasi spectru de actiune ca si morfina, in schimb are un efect analgezic de cinci pana la zece ori mai puternic. La fel ca si mofina, estompeaza activitatea intelectuala a omului si influenteaza starea sa psihica in sensul eliminarii fricii si proastei dispozitii, apetitul este inhbat iar deshidratarea este facilitata. Odata cu disparitia efectului opioid, absenta starii de fericire este perceputa amplificat in realitatea obiectiva. La o noua administrare, dispare depresia, la fel ca simptomele de sevraj fizic. Majoritatea consumatorilor prezinta sau dezvolta in timp, pe langa boala de dependenta, si o afectiune psihica.
Face parte din categoria amfetaminelor - adica a substantelor care maresc viteza de reactie a corpului. La inceputul secolului 20, MDMA a fost sintetizat de catre cercetatorii de la compania de farmaceutice Merk. Prin anii '70, MDMA a devenit o substanta foarte utilizata in activitatea psihiatrica si psihoterapeutica. Acum aproape 20 de ani Ecstasy a fost inclus in categoria substantelor stupefiante ilegale, dar in acelasi timp a inceput sa devina un drog foarte popular, legat de lumea cluburilor underground de rave.
Ecstasy se gaseste sub forma de pastile si se inghite. Este important ca utilizatorul de Ecstasy se fie sigur ca ceea ce inghite este Ecstasy si nu o alta substanta cu efect stupefiant. Pentru a fi sigur, utilizatorul ar trebui sa nu ingereze pastile cumparate de la persoane pe care nu le cunoaste si sa se informeze de la alti utilizatori in legatura cu compotitia si provenienta pastilelor.
Cresterea presiunii arteriale care poate duce la deficiente ale inimii, rinishilor, boli de ficat sau tensiune arteriala ridicata; Utilizarea de Ecstasy in combinatie cu produce medicamentoase cu functie antidepresiva poate duce la deces; Astmaticii, diabeticii, epilepticii si persoanele care sufera de psihoze isi pot inrautati starea ca urmare a utilizarii de Ecstasy; Pierderea poftei de mancare, insomnie; Gura uscate, inclestarea involuntare a dintilor; Senzatii buste de caldura sau frig; transipiratie; Putere redusa de concentrare; Nevoia de a urina; Alterarea miscarilor, nevoie continua de miscare.
Abuzul indelungat de Ecstasy poate provoca: anxietate, panica, iritabilitate, psihoze cronice si paranoice, depresii severe, slabirea capacitatilor de memorie. Dupa ce prima doza isi face efectul, unii utilizatori iau inca o jumatate de pastila pentru a prelungi starea de placere. In acest moment, exista riscul sa apare urmatoarele afecte: tahicardie, transpiratie excesiva, senzatie de lesin, crampe sau atacuri de panica. Atunci cand apar aceste efecte este important ca persoana sa se aseze, se bea niste apa sau suc de fructe; daca simptomele persista sau se agraveaza, atunci trebuie solocitat primul ajutor.
Amfetaminele sunt derivate ale adrenalinei la care predomina efectele excitatoare centrale. De aceea sunt nimite si "amine de trezire" sau "amine tonifiante". Aceste substante sunt larg raspandite, mai ales ca inhibitori ai apetitului alimentar in cure de slabire, indicate pentru cresterea performantelor inainte de examen sau in viata profesionala.
Cresterea performantelor si a capacitatii de efort se facepe seama rezervelor energetice; daca acestea nu se refac in cantitate suficienta, cu timpul se ajunge le epuizarea generala a organismului. Acest risc este cu atat mai mare, cu cat prin efectul lor central, amfetaminele si derivatii lor suprima senzatia de foame, determinand reducerea aportului alimentar.
Nevoia de somn dispare, iar senzatia de oboseala este suprimata. Capacitatea de gandire este accelerata pana la fuga de idei, initiativa crescuta. Sub influenta amfetaminelor oamenii vorbesc mai usor si suntmai convinsi de valabilitatea si originalitatea celor supse decat in mod normal. Munca de rutina face mai multa placere, contradictiile sunt ignorate mai usor, iar relatiile sociale sunt mai bune.
Doze crescute de peste 20 miligrame pot determina la persoane, care nu sunt obisnuite cu efectul substantelor, fenomene adverse deosebit de neplacute ce umbresc actiunea stimulatoare: palpitatii, uscaciunea gurii, dureri de cap, greata cu varsaturi, neliniste si insomnie chinuitoare.
Supradozarea duce la neliniste maxima si gandire necontrolata; este posibila afectarea grava a sistemului circulator, la fel ca instalarea unei stari profunde de inconstienta (coma). Fara tratament, o intoxicatie de acest tip (cu 100 - 200 mg) duce de regula la deces; medicina de azi cunoaste insa antidoturi eficiente (barbiturice, neuroleptice, ergotamina).
Popper este numele argotic al nitritului de amil, substanta folosita in general la tratarea anginei. Popper este vandut sub forma unui lichid de culare galbuie; se inhaleaza din sticlute de plastic, din vata sau alte materiale textile imbibate cu lichid. Acest drog este legal in Italia, Franta, Spania, Marea Britanie shi de obicei poate fi gasit in sex-shopuri. Consum si efecte. Popper este prizat pe nas sau inhalat din materialele textile. In cazul inghitirii acest drog poate fi letal. Provoaca vasodilatatie generala, creste pulsul si tensiunea sanguina in creier. Euforia este de scurta durate (maxim 2 minute) dar este intensa si este urmata de o scadere de tensiune si de o senzatie de relaxare. Efecte nedorite:Reduce tensiunea si accelereaza ritmul cardiac; Unii oameni acuza simptome ca: greata, senzatie de voma, dureri puternice de cap. Folosirea prelungita poate duce la pierderea cunostintei si la vatamari ale mucoasei nazale; Contactul cu ochii sau cu pielea este foarte periculos; Oamenii care sufera de anemie, glaucom sau boli cardiace nu trebuie sa foloseasca acest drog.
GHB (Ecstasy lichid) este un acid folosit in proactica medicala ca psihostimulant. GHB este lichid (incolor si inodor) si de obicei este ambalat in sticulute colorate sau in fiole. Se poate bea dar se poate injecta si intravenos. Efecte: Efectele administrarii de GHB sunt acelea de relaxare si eliberare de inhibitii. Se spune de asemenea ca GHB ar avea efecte afrodisiace. GHB poate avea insa si efecte neplacute: greata, incontinenta urinara, hipertensiune, dificultati respiratorii.
ICE (shaboo) apartine clasei de droguri de sinteza chimica: este o amfetamina. ICE nu prea are nimic in comun cu "gheata" ci este doar compusa din saruri chimice, sub orma de crestale. Se consuma mai ales in cluburile cu mizica electonica sau techno dance, dizolvata de obicei in bauturi racoritoare, dar este folosita si de catre consumatorii "fideli" do cocaina sau heroina. In zonele de origine (Asia Centrala), Shaboo sau ICE se fumeaza. Semai numeste si "drogul player-ilor", deoarece de multe ori este consumat de catre persoanele pasionate de jocurile video sau pe computer. ICE este consumat in special pentru ca reduce inhibitiile si creste nivelul atentiei. Cu toate acestea, ICE poate avea shi efecte secundare grave, asemenea amfetaminelor: dificultati cardiace, halucinatii, paranoia, drepresii.
COBRET este un derivat al heroinei, utilizat mai ales de catre cei care consuma dreguri cu efect psihostimulant. De exemplu, dupa o noapte de Ecstasy, Cobret il calmeaza si il relaxeaza pe consumator. Este o pulbere de culoare maronie care se fumeaza sau se inhaleaza. Riscurile consumului de Cobret sune acealeasi cu riscurile consumului de heroina.